„ Halloweenul  romanesc, 30 noiembrie, traditii si obiceiuri- poveste pentru copiii mei, spusa despre „Sӑrbӑtoarea Sfântului Andrei

Zilele mele ar fi anoste fara farmec daca nu ar exista magia, vraja si credinta ca lumea este mai mare decat lumea pe care o vad cu ochii mei, ca exista si lucruri misterioase pe care nu le pot explica sau intelege dar ele exista.

Multe credintele, obiceiuri , despre care am sa va spun nu sunt de natură religioasă, dar au la bază sute de ani în care au fost transmise din generație în generație. Nu este meritul meu, este meritul lor ca au pastrat pana la mine aceste lucruri pentru ca sa ne bucuram de ele.

Eu cred ca acesata zi de 30 noiemnbirie se aseamana mult cu sarbatoarea Halloween,  dar eu cred ca este mai frumoasa si mai interesanta petru mine pentru ca este plina de ritualuri magice si obiceiuri ramase de la strabunii mei  si pentru ca eu locuiesc in Romania.

Eu cred ca este important sa vorbim despre cei morti, pentru ca acestia sa nu „moara”, sa ramana in amintirile noastre. Eu cred ca valoarea unui om nu consta in importanta pe care o da EL vietii, ci din ceea ce a facut in viata pentru ca atunci cand nu mai e sa ramana in memoria celor ce traiesc si sa traiasca in amintirea lor.

Legendele spun că în ajunul Sfântului Andrei  (29/30 noiembrie ) „bariera dintre cer și pământ intre vi si morti se ridica , dispare” și spiritele negre pot sa bântuie locurile pământești in voie.

RUFELE VRAJITOAREI 13

Conform tradiţiei, în aceasta noaptea a strigoilor, porţile dintre cele două lumi se deschid şi numai acum cei plecaţi dintre noi pot veni să ne viziteze. Si daca mortii sunt suparati pe tine ei pot sa se razbune. Din acest motiv, este considerată o noapte a groazei pentru că acum are loc lupta dintre strigoii morţi şi oamenii care sunt în viaţă. Proverbul popular „despre morţi, numai de bine” se respectă cu sfinţenie, cel puţin la cimitir pentru ca sa nu suparam mortii.

  • Bătrânii spun ca în noapea de 29-30 noiembrie are loc ieşirea din morminte a duhurilor rele (strigoi, niste fantome rele). Se spune că strigoii sunt porniţi să le facă rău pământenilor şi nu pot fi alungaţi decât cu ajutorul unor plante cu puteri tămăduitoare cum este usturoiul si  busuiocul de exemplu.
  • În noaptea Sfântului Andrei, în Oltenia, se spune că de prin cimitire și din văzduhurile întunecate ies strigoii să fure minţile oamenilor dar şi bogăţia gospodarilor. Pentru a-i ţine la distanţa, credincioşii prepară un mujdei de usturoi, ung cu el toate tocurile (marginea fereastrelor si usilor) de la casă şi se pun pe petrecut. Strigoilor nu le place  mirosul de usturoi, busuiocul, veselia, hohotele de ras si buna dispozitie ii alunga. 
  • În noaptea Sfântului Andrei , ca mijloc de protecţie, femeile împrăştie firimituri de pâine prin curte, pentru ca sufletele flâmânde să nu caute prin cămări mâncare. Acestea mai pun şi funii de usturoi la intrare și lasă aprinsă candela de lângă icoane  pentru a se feri de vârcolaci. Animalelor și păsărilor li se pun în hrană busuioc și în apă se pune agheasmă.
  •  În Moldova un obicei foarte întâlnit este „Păzitul Usturoiului”. Pentru „Păzitul Usturoiului” fetele trebuie să aducă de acasă mai multe funii de usturoi. Funiile se pun într-un vas mare, fiind păzite și ocrotite întreaga noapte de o femeie în vârstă. Flăcăii satului nu se fereau in aceasta noapte să îşi arate „curajul și vitejia”, aceştia mergeau în centru satului petrecând până dimineaţa. Spre dimineaţă, bătrâna împarte flăcăilor funiile de usturoi, alungând astfel spiritele rele.Acest usturoi nu era un usturoi obisnuit era „menit” (vrajit si era folosit și pentru alungarea farmecelor şi vindecarea unor boli. Usturoiul acesta  va fi folosit de-a lungul intregului an care va urma pana În noaptea Sfântului Andrei ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum și ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).
  • În unele zone din Moldova, acestei sărbători i se mai spune şi „Andrei cap de iarnă” şi se permite producerea unei îmbinări între lucrurile rele, malefice şi cele bune. Astfel, în noaptea de Sfântul Andrei, strigoii umblă să fure ”mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.
  • În Oltenia,   un alt obicei este „ziua lupului” cunoscut și sub numele de „Gadinetul schiop”. Bătrâni spun că în această zi lupul capătă puteri miraculoase, el devine mai puternic şi îşi poate întoarce gâtul astfel încât să îşi vadă coada.
  • Tot in Oltenia în noaptea Sfântului Andrei bărbatul casei are datoria să ascundă coasa astfel încât nimeni să nu o găsească iar femeia trebuie să îngroape un drob de sare descântat în pragul grajdului, drobul de sare, descîntat și îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primăvară, de Sf. Gheorghe, cînd sarea era amestecată în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli şi de vrăjile pentru „luarea laptelui”.
  • În ajunul zilei de Sfântul Andrei, este bine sa aduci în casă crenguţe de prun, măr, cireşi sau vişin şi le pui într-o vaza cu apa şi se le lasi la înflorit până în Ajunul Crăciunului ca să aducă belşug, armonie şi linişte sufletească în gospodărie.
  • Femeile întorc oalele și cănile cu gura în jos pentru ca nu cumva vre-un duh sa se ascunda in cana crezand ca este groapa din care a iesit
  • Seara dupa ce s-a stins focul trebuie sa curatam cenusa caldă a focului de peste zi din sobă, pentru ca spiritele rele şi lupii să nu-şi găsească liniştea la căldură a focului din casa noastra.
  • În noaptea de Sfântul Andrei fetele nemăritate își puneau busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa ursitul (cel cu care se vor casatorii).
  • Metoda cu verigheta este cunoscută încă din bătrâni ,într-un pahar cu apă neîncepută se aruncă o vergheta sfințită de preot în mijlocul căreia apare chipul ursitului.
  • În Moldova o altă tradiție spune că fetele de măritat, daca vor sa-si vada viitorul sot,trebuie să stea singure la miezul nopții, lângă gura sobei  si sa faca urmatoarele lucruri: fata  trebuie sa aiba o ulcica de lut noua  pe care o v-a întoarcecu gura în jos. Pe dosul ulcelei , trebuiesc lăsate să pâlpâie 3 bucăți de cărbuni, în timp ce tânăra rostește un descântec pentru a trezi o atracție pentru cel iubit.

In concluzie din aceste motive eu cred ca ” Halloweenul  romanesc”  este in noaptea 29/30 noiembrie cand oamenii trebuie sa rada, sa chefuiasca, sa se gadeasca frumos despre morti, pentru ca voia buna si gandurile curate ne feresc de „duhurile rele”.

Daca vrei sa te joci cu desenul de mai sus,   

Etichetat cu: , , , , , , , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*